Filed Under:  Eveniment, Tradiţii

DESPRE CIVILIZAŢIA STRĂMOŞEASCĂ A LEMNULUI (II)

1st aprilie 2011   ·   1 Comment

Motto: „Străbunii reprezintă experienţa milenară. Înţelepciune fără sfatul şi pilda străbunilor ar fi o îngrozitoare eroare şi o nereuşită sigură” (Ion Frunzetti) .

În explozia de informaţie, de regulă fără discernământ, şi a diversităţii derutante a experimentelor contemporane, moştenirea culturală tradiţională poate deveni un punct de reflecţie fertile în condiţiile zbuciumatei noastre lumi.

Interesul pe care îl provoacă arta populară a lemnului este legat de factori complecşi, începând de la mesajul semantic până la forma şi funcţia obiectului, adaptate diferitelor esenţe, care fac din morfologia şi decorul specific un limbaj expresiv de comunicare prin structuri şi modele, decantate de o tradiţie cu rădăcini foarte adânci.

Ieşite demult din pulsul actual al istoriei, dar normale în fond, aceste valori moştenite prin „civilizaţia satului”, îşi etalează azi, mai mult ca oricând valenţe ce se dovedesc de o excepţională încărcătură de „mesaje” formulate din vremi îndepărtate, cu încetul, din dialogul activ al omului cu universul, cu natura înconjurătoare şi, evident, cu sine însuşi. Au ajuns până la noi, uneori surprinzător, cu funcţii active – sau cel puţin cu ecou încă viu – adevărate miracole în lemn create de o masă anonimă de oameni, preocupaţi în primul rând de producerea de obiecte necesare vieţii. Niciodată însă, chiar şi în cazul unor banale obiecte de uz, „creatorul” lor nu a rămas doar la aspecte legate de praxiologie, ci, prin nebănuite energii interioare, a reuşit remarcabile „salturi” spre zone mai subtile, cum ar fi axiologia, ontologia, etica sau estetica. Cu atât mai importante sunt aceste „semnale”, cu cât ele – legate fundamental de arhetipuri care au construit o lume ce a prins, totuşi, contemporaneitatea – nu sunt rodul unor gesturi care au avut la bază programe sau proiecte individuale speciale, sau măcar profesionale, ci, pur şi simplu, îşi au originea în efortul colectiv de a face faţă unor nevoi vitale cu dublă încărcătură: practică şi spirituală.

Poarta maramuresana

Poarta maramuresana

Limbajul artei populare a lemnului este unul aparte, complex şi bogat, şi provoacă interesul nu doar sub aspectul mesajului semantic sau al interpretărilor artistice, rezultate prin variate procedee, ci şi sub aspectul relaţiei dintre formă, funcţie şi material, în cea mai profundă expresie de artă aplicată. „ … arta lemnului cuprinde întreg orizontul cultural tradiţional al poporului român” (Paul Petrescu).

Integrarea în Uniunea Europeană şi deschiderea spre valorile occidentale va dinamiza, previzibil, ceea ce, deocamdată, se află în stare de pionierat timid: agroturismul. Acesta va favoriza şi mai mult calea nesfârşitelor serii de produse artizanale, un teritoriu greu, dacă nu chiar imposibil, de controlat, în care mercantilismul ieftin va defila pe calea suvenirurilor (mai mult sau mai puţin) kitsch. O atare piaţă de desfacere a acestei producţii, firească şi în principiu logică, este deja înfloritoare şi acapararea ei definitivă de către samsari, care înţeleg numai negustoreşte, iminentă. Aceşti „specialişti” se vor prevala de tradiţie, fără să facă distincţia dintre „a valorifica” şi „a câştiga” şi creaţia populară autentică, şi aşa dramatic împuţinată, va fi copleşită de stasurile artizanale. Singurele locuri în care formele culturii tradiţionale autentice vor mai putea fi întâlnite sunt, cu mici excepţii încă de pe acum, muzeele şi colecţiile. Oricum, aceste forme de cultură populară – intrate de mult în faza disoluţiei – nu mai pot avea pulsul acordat la dinamica vieţii contemporane. Ritmul actual al competiţiei vieţii le-a transformat aproape în totalitate în exponate încărcate de farmec, dar şi de rosturi revolute, cu ecouri nostalgice. Limbajul lor – rupt din dinamica satului de odinioară, a cărui uliţă era orientată mai europeneşte decât mahalaua manelelor – se va adresa încet-încet doar iniţiaţilor. Discreţia (tristă!) cu care feţi-frumoşii şi ilenele cosânzene, cu cai năzdrăvani şi cu tot anturajul lor plin de tâlcuri, s-au retras din cultura copiilor noştri pe tărâmuri la porţile cărora nu mai bate nimeni, ar trebui să ne dea tuturor un responsabil şi stăruitor sentiment de vinovăţie.

Orice contribuţie, ce ţine de zona trăirilor sincere şi autentice, înseamnă în fond un parteneriat ce implică raporturi fundamentale cu zona cunoaşterii, a devenirii, a identităţii culturale. „Lada de zestre” a moştenirilor trebuie deschisă, pe toate căile, spre sfera culturii şi educaţiei, chiar dacă ne va fi din ce în ce mai dificil, odată cu diminuarea (şi poate dispariţia totală!) a inteligenţei afective, să mai percepem sentimentele fruste, adevărate, cu dimensiuni atât de omeneşti, în care nu era nici urmă de ipocrizie. Afirmativă şi simplă, această moştenire este necesar şi drept a fi actualizată într-o lume a deintentificării şi a globalizării grăbite. Pe această inestimabilă zestre ar trebui, ca pe un document sacru, să ne angajăm contracte eterne în slujba poporului din care facem parte şi a identităţii naţionale.

 

 

Sculptor Ilarion Voinea

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 3.6/10 (5 votes cast)
DESPRE CIVILIZAŢIA STRĂMOŞEASCĂ A LEMNULUI (II), 3.6 out of 10 based on 5 ratings

Un articol de

Parerile cititorilor (1)

  1. daniela spune:

    Intr-o lume a kitsch-ului, enuntarea unor valori artistice adevarate fac mai mult decat o gura de aer proaspat. Felicitari





Observatie: Moderarea comentariilor este activata.Apar doar comentariile care respecta regulile de bun simt.

*

Eveniment

promo_intalnire1 Întâlnirea miraculoasă de peste ani…
  Zaharia Todea din comuna clujeană Căianu a atins  venerabila vârstă de 84 de ...
promo traian neamtu Foştii deţinuţi politici din Cluj precizează: “Ne opunem înfiinţării unei linii de învăţământ în limba maghiară la U.M.F. din Târgu Mureş!”
Foştii deţinuţi politici au urmărit tot timpul situaţia politică din ţară pentru că noi ...
promo principesa margareta ANIVERSAREA ALTEŢEI SALE REGALE PRINCIPESEI MOŞTENITOARE MARGARETA
La 26 martie este ziua de naştere a ASR Principesei Moştenitoare Margareta, iar la ...
manifestatie iuliu maniu promo Jurnalul lui Ion T. Pădureanu, aghiotantul lui Iuliu Maniu. Arestarea. Ancheta. Snagovul. (Ultimul episod)
Urmărit “la sânge”          Acum dragostea de ţară şi faţă de propriul popor devine o ...
promo_sport La câţiva milimetri de moarte. Amintirile unui alpinist.
Clujeanul Adrian Negrean face alpinism de performanţă de la vârsta de 17 ani şi ...
martisoare-promo CONFESIUNI DESPRE MĂRŢIŞOR
Ne aducem aminte că, Anul Civil Roman, întocmit de Sosigeme începea la 1 martie, ...
furtul_la_vot1 Furtul voturilor
            Se apropie alegerile. Cea mai mare spaimă a tuturor celor implicaţi în procesul ...
promo CAPOEIRA – UN STIL DE VIAŢĂ
La mijlocul anilor 80 şi-au făcut apariţia în ţara noastră aparatele video şi odată ...
promo-bun Moartea prietenului meu, Bunul Simţ
Este necunoscută cu exactitate data naşterii sale. Mie cel puţin îmi este străină. Ne ...
promo-articol Scrisoare din S.U.A.:Îndemn la meditaţie
Un vis destrămat           Într-un discurs ţinut în faţa congresului american, în timpul celui de ...
Untitled Document
Webdevelopement & Preprint: www.trans-tech.ro
Service retele calculatoare, transmisii securizari date Piatra Vistea Service calculatoare, Laptopuri Notebook-uri Cluj